Dezinsectie sobolani

DERATIZARE SOBOLANI

Sobolanii traiesc in asociere cu populatia umana de secole. Ei se hranesc cu alimente contaminate, provoaca daune structurilor si proprietatilor si transmit paraziti si boli altor animale si oamenilor. Sobolanii traiesc intr-o mare varietate de climate si conditii si sunt adesea vazuti in jurul caselor si a altor cladiri, ferme, gradini si campuri deschise.

Sobolanul maro (sau sobolanul norvegian) este mai mare si mai agresiv decat sobolanul negru, are coada scurta, mai scurta decat lungimea corpului cu nasul bont si urechi mici. El poate cantari 300-450 grame si creste pana la lungimea totala de 30-40 cm. Sobolanul maro traieste in conditii neigienice, de-a lungul fundatiilor cladirilor, sub gunoi precum si in zonele umede, in jurul gradinii si in campuri.

Sobolanul negru (sau sobolanul de acoperis) este mai mic decat sobolanul maro, cantarind doar 150-300 grame, cu o lungime total de 25-35 cm. Ei au urechile mai mari si cozile mai lungi decat corpurile lor. In cladiri acestia sunt gasiti cel mai adesea in spatii inchise, pereti, plafoane false si dulapuri.
Ambele specii sunt nocturne, cauta hrana pe timp de noapte si de obicei stau aproape de viziuni in timpul zilei. Sun rar vazuti in timpul zilei. Aceste specii se pot reproduce rapid, devenind maturi in 2-3 luni. Femelele au 4-6 sarcini pe an, cu 4-8 pui per sarcina.  Acest lucru permite extinderea rapida a infestarilor, daca au un habitat adecvat.

Reproducere
Estrul feminin dureaza aproximativ sase ore, timp in care se imperecheaza cu mai multi masculi. Dupa o perioada de gestatie de 22-24 zile, femela da nastere la 6-12 pui orbi, goi, roz si neajutorati. Cand implinesc 2 saptamani, puii sunt complet acoperiti cu blana si cu ochii deschisi. Dupa 22 zile, ei parasesc cuibul. Masculii sunt maturi sexual la trei luni iar femelele putin mai tarziu. Femela naste de 4-5 ori pe an cate 8-10 pui iar urmasii unei familii dau nastere in 3 ani la 300-800 indivizi.

Daune
Sobolanii consuma si pot contamina produse alimentare si hrana pentru animale. Ambele specii cauzeaza probleme prin roaderea firelor electrice si a structurilor din lemn (usi, margini, colturi si material de perete) si rupe izolatiie din pereti si plafoanele pentru a construi cuiburi.
Sobolanii maro ar putea submina fundatii de cladiri si dale cu activitatile lor. Acestia pot roade toate tipurile de materiale, inclusiv metalele moi cum ar fi cupru si plumb, precum si materialele din plastic si lemn.
Daca sobolanii negrii traiesc in podul unei cladiri, acestia pot provoca daune considerabile cu activitatile lor. Ei pot distruge de asemenea culturi de gradina si plantatii ornamentale.
Printre bolile pe care sobolanii le pot transmite se numara: tifos murin, leptospiroza, trichineloza, salmoneloza (intoxicatie alimentara) . Ciuma este o boala care poate fi transmisa atat de sobolanii negrii cat si de cei maro.